Scurtă (şi dificilă în acelaşi timp) evadare la pescuit, pe Siret

Debut frustrant de sezon de pescuit, mai ales pe aici prin părţile nordice ale ţării. Ceea ce ar fi trebuit să însemne bucurie generală la sfârşitul prohibiţiei s-a transformat în nervi şi frustrare, pentru că interminabilele ploi au pus stăpânire pe prima lună de vară, iar Siretul, Suceava, Moldova, Bistriţa şi toţi afluenţii lor au devenit impracticabile pentru pescuitul sportiv, cu atât mai mult pentru pasionaţii de spinning. Variaţiile de nivel ale apei au adus şi ele, pe lângă turbiditatea sporită,  apatia printre avaţi, cleni, bibani sau ştiuci.

Acestea fiind datele problemei, ultima ieşire pe malul Siretului, în amonte de Dolhasca, care ar fi trebuit să se întindă pe perioada unui întreg week-end, s-a transformat într-o minipartidă de spinning „orbească”, răstimp în care mi-am propus mai mult – date fiind condiţiile amintite – să probez evoluţia unor voblere de avat şi clean producţie proprie, care nu se scăldaseră până acum decât în cada de baie, nu şi în curenţii pe care-i poartă cu sine cursul unui râu.

Nedumerirea mea a venit în momentul în care n-am văzut nici cea mai mică urmă care să trădeze prezenţa/atacurile avatului, deşi poposisem într-o zonă care anul trecut dansul aspius-ului mă încântase. Pe undeva e şi de înţeles, pentru că malurile în zona respectivă au rămas la fel de împânzite de ecranişti, iar setcarii îşi văd liniştit, noaptea, de treabă.

Clenuţ de Siret

După ce, în activitatea de explorare a celor mai dificile zone de apă (printre copacii căzuţi în apă, mai ales) am mai donat Siretului două voblere, am încercat să ajung – cu tot riscul de rigoare - sub crengile unui copac de pe malul opus, unde anul trecut am avut atacuri frumoase de clean pe căderea voblerelor (ce-i drept, atunci apa era aproape limpede). După multe „biciuri” fără rezultat, dar şi lansări în amonte urmate de recuperare imediată, curenţii apei fiind destul de tari în zonă, am avut, cu chiu cu vai, două atacuri, finalizate, ambele pe voblere cu patern galben (un Salmo Tiny BT şi un hand made, haiduc), în decurs de 15 minute, după care fulgerele – o prezenţă aproape zilnică în acest debut de vară – m-au alungat spre casă, iar nivelul şi turbiditatea apei de a doua zi dimineaţă m-au făcut să las sculele de pescuit neatinse, în maşină.

Dacă vara va continua în acelaşi stil, vor urma partide tot mai scurte şi mai rare pe râurile din zonă…