CLEANUL (Leuciscus cephalus)

Cleanul (Leuciscus cephalus)

Familia: Ciprinide

Alte denumiri: oachiş, clin, foac, porcul apelor ş.a.

Caracteristici: Trup alungit, uşor comprimat lateral, spatele gros, puţin arcuit, capul de dimensiuni mari, de aceeaşi grosime cu corpul; cleanul are gura mare, ca de broască, care se deschide foarte larg, permiţându-i să înghită momeli considerabile ca mărime; spatele cleanului are nuanţe de verde, uneori verde-gălbui, cu tonuri ceva mai închise înspre cap; cleanul are solzi mari, argintii, tiviţi cu negru împrejur; lateralele sunt albastru-argintii, burta albă ca laptele, iar ochii galben-ocru; înotătoarele pectorale ale cleanului sunt gălbui, iar celelalte în nuanţe roşii.

Răspândire: Dunăre, râurile colinare şi de şes, dar şi în zona montană intrând tot mai adânc în zona păstrăvului.

Dimensiune&greutate medie: 25 cm (excepţional 60-70 cm); 300-500 g (excepţional 3-4 kg).

Dimensiune minimă legală: 25 cm

Metoda de pescuit recomandată: Pescuit cu momeli artificiale (spinning, muscărit), pescuit la plută cu momeli naturale.

Deşi este un peşte omnivor, hrănindu-se cu absolut tot ce-i oferă mediul în care trăieşte, am inclus cleanul în capitolul peşti răpitori, pentru că el este unul dintre cei mai căutaţi şi mai apreciaţi parteneri de cursă lungă a împătimiţilor de spinning, cu atât mai mult cu cât rămâne activ pe aproape tot parcursul anului.

Ca şi habitat, cleanul preferă albiile cu fundul tare, pietroase sau nisipoase, cu un curs mai vioi al apei. Zăbovind aproape în permanenţă la marginea şuvoiului, cleanul, oportunist, adună tot ce îi aduc curenţii de apă, fie că este vorba de fructe (vişine, cireşe, struguri, dude etc.), insecte (gândaci, cărăbuşi, cosaşi, greieri ş.a.), peştişori, broscuţe, larve, viermi sau orice altceva comestibil care-i trece pe la nas.

În pescuitul cleanului, oricare ar fi metoda aleasă este esenţial să descoperim locurile în care se adăpostesc şi în care se simt în siguranţă şi acestea sunt de obicei şi locurile de pescuit cele mai dificile: sub crengile copacilor de pe malul apei, dar şi în cotloanele oferite de trunchiurile căzute în apă, în adânciturile săpate de curenţii apei sub maluri, printre bolovanii şi stâncile din zonele montane.

În tinereţe, ca multe alte specii de peşti, şi cleanul trăieşte în cârduri, bancurile de peşte trădându-şi prezenţa deseori vara, când muscăresc la suprafaţa apei, urmând ca înspre maturitatea deplină, când şi talia sa devine mai impresionantă şi mai... vânată de pescarii sportivi, cleanul să devină solitar şi, astfel, mai greu de localizat.

Nu voi înşira acum metodele de pescuit folosite în pescuitul cleanului, ele fiind tratate în alte materiale de pe acest blog de pescar, materiale pe care vi le şi recomand mai jos, ci voi aminti doar cuvântul de ordine sub care se înscrie orice gen de pescuit la clean: fineţe! Astfel că în materie de scule de pescuit dedicate cleanului ne putem alinia – cel puţin în spinning – cu ceea ce folosim în pescuitul bibanului (exceptând pescuitul cu gume, unde se folosesc lansete mai rigide).

Citeşte şi:

·        Cleanul – cel mai bun prieten al pescarului 

·        Cleanul pe caniculă  

·        Pescuitul la clean la sfârşitde toamnă  

·        Cu nălucile pe râuri. Spinning în plin „cuptor” 

·        "Vobleritul"- tehnici de baza 

·        Toamna răpitorilor