Lansetele de pescuit (blank-urile) şi compoziţia acestora – mic îndrumar

De la banalele şi vetustele beţe din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, folosite chiar şi de către unii dintre noi în copilărie/debutul pescuitului, meşterite din alun, trestie, răchită, salcie sau alte materiale lemnoase de acest gen (îmi amintesc cu plăcere, din acest punct de vedere, un băţ foarte prinzător de păstrăvi şi clenuţi, pe care l-am cioplit singur dintr-o nuia de… corcoduş), trecând prin lansetele din bambus sau fibră de sticlă, până la fineţea blank-urilor din grafit din zilele noastre, aproape fiecare pescar – de spinning, staţionar sau muscar – visează la beţe cât mai uşoare, subţiri, dar şi cât mai rezistente şi mai accesibile ca preţ în acelaşi timp, capabile să facă faţă nu numai celor mai solicitante drill-uri, ci şi lansării/aruncării celor mai grele momeli.

Pentru că există – şi prin definiţiile din dicţionare, şi în realitatea imediată - atât ingineri, cât şi japonezi, contopirea celor doi termeni a creat o adevărată revoluţie în ceea ce priveşte compoziţia şi structura unei lansete de pescuit, noi, pescarii de rând, fiind beneficiarii direcţi ai acestui progres. Brand-uri in- sau greu tangibile în trecut (mai ales pecuniar vorbind), în materie de lansete de pescuit, au devenit şi devin – pe zi ce trece – tot mai accesibile şi în (prea)prăduita noastră Românie, chit că marea majoritate nu mai sunt lucrate sub poalele purificate ale semeţului Fuji, ci mai degrabă respiră praful şi fumul… Beijingului.

Lăsând pălăvrăgeala deoparte şi (re)amintind că fibra de sticlă a reprezentat unul dintre cei mai importanţi paşi înainte în privinţa compoziţiei lansetelor de pescuit, haideţi să aruncăm împreună un ochi peste termenii – mai mult sau mai puţin tehnici – pe care-i găsim sau ar trebui să-i găsim (din nefericire, în scumpa noastră patrie, la 99% dintre magazinele care comercializează scule de pescuit informaţiile/descrierile amănunţite lipsesc cu desăvârşire, sunt lacunare sau sunt total eronate), direct de la producător:

Compozite-ul este o încercare, reuşită în multe cazuri, de îmbinare a rezistenţei şi blândeţei pe care o conferă lansetelor de pescuit fibra de sticlă (care rămâne totuşi un material mai greu), cu viteza, nervul şi… subţirimea pe care o oferă carbonul/grafitul. În general lansetele realizate pe blank-uri compozite sunt mai grele (beneficiind însă de rezistenţă sporită), dar şi mai moi, deci mult mai puţin senzitive (termen de bază atunci când practicăm spinningul).

Fibrele de carbon/grafit sunt extrem de subţiri (0,005-0,010 mm în diametru) şi sunt utilizate ca atare sau – mai ales – în ţesături, care conferă putere şi rezistenţă sporite blank-ului lansetei. Combinarea sau îmbinarea acestora cu răşinile speciale, care aduc un spor de elasticitate, rezistenţă la rupere, dar şi de… greutate (exprimată totuşi în grame!) este unul dintre principalele secrete ale conceperii unui blank de excepţie.

Încercând să sar peste termenii strict tehnici şi peste cifrele indicative ale acestora, prea puţin relevante pentru majoritatea pescarilor (deci şi a… cititorilor acestui blog), să parcurgem împreună clasificările de bază ale lansetelor (din carbon), cu specificaţia că fibra de carbon de cea mai mare calitate este de 5 ori mai puternică decât oţelul:

-   low-modulus (HT- cea mai mică elasticitate, inclusiv cea mai mică rezistenţă la rupere);

- intermediate-modulus (IM)

- high-modulus (HM)

Aşadar, carbonul de înaltă modularitate este folosit cu succes în primul rând pentru a crea lansete mai elastice, la polul opus situându-se cel de joasă modularitate, din care rezultă lansete rigide. Creşterea rigidităţii şi scăderea greutăţii unui blank este echivalenţa, în acelaşi timp, a diminuării puterii şi rezistenţei lansetei respective, dincolo de ceea ce ne explică producătorii (exemplu: IM6, IM7, IM8), această creştere calitativă fiind direct proporţională şi cu preţul de achiziţie.

Sectiune raport carbon/rasini - allfishingbuy.com

Sectiune raport carbon/rasini - allfishingbuy.com

Pentru că am amintit încă de la debutul acestui articol despre tehnologia japoneză în realizarea lansetelor de pescuit, trebuie să punctez şi faptul că, de exemplu, celebrul producător Daiwa foloseşte alte tehnologii/terminologii vizavi de carbonul/grafitul folosite în fabricarea blank-urilor:

- HVF – blank realizat din fibre de carbon cu un aport redus de răşini în compoziţie, având ca rezultat o lansetă mai uşoară, mai subţire şi mai rapidă în acţiune faţă de una din carbon obişnuit;

- SVF – de o acţiune ultra-rapidă, cu diametru mai mic şi de o greutate inferioară HVF-ului, sinonimă cu diminuarea şi mai accentuată a răşinilor din compoziţia blank-ului;

- Super SVF – după cum deja v-aţi dat seama, este continuarea modelului anterior cu reducerea drastică a răşinilor, având ca rezultat un blank ultra-senzitiv, extrem de subţire, uşor şi rapid;

- Z-SVF – material... SF, extrem de scump şi de greu de fabricat, înseamnă – cel puţin în momentul de faţă – superlativul absolut în materie de blank-uri japoneze.