Când am pornit la drum, prin
2010, cu acest blog dedicat pescuitului
şi pescarilor, fără a avea un domeniu propriu, ci fiind „parcat” pe
blogspot (pescuit-ultrasportiv.blogspot.com), am făcut-o pentru a împărtăşi cu viitorii
cititori pasiunea pentru pescuit, dar şi cea pentru scris, încercând în acelaşi timp să le
îmbin într-o formă în care să-i atragă atât pe pescari, cât şi pe cei trimişi
de google – întâmplător sau nu - pe blog (aici puteţi citi primul material publicat pe blog).
Cam aşa arăta interfaţa blogul la începuturi |
După „renaşterea” din iulie 2013,
când a primit botezul RoTLD şi a devenit www.blogdepescar.ro,
blogul s-a menţinut pe acelaşi drum, uneori mai neted, alteori abia pietruit,
dar – sper şi cred – în limitele „lucrului bine făcut”, dacă ar fi să citez un
candidat la preşedinţie (care între timp şi-a şi adjudecat scrutinul). Adică
fără furtişaguri ieftine şi impudice de pe alte site-uri/bloguri de pescuit, prin copy/paste-uri (la mare modă şi…
folosinţă în zilele noastre), fără măcelărirea sau stâlcirea limbii române în care
mă adresez cititorilor, fie ei şi pescari, fără afirmaţii hazardate privitoare
la anumite echipamente de pescuit, tehnici folosite în spinning ş.a.m.d.
Într-o discuţie avută zilele
trecute cu un apropiat al fenomenului numit pescuit sportiv, mi s-a
reproşat, voalat ce-i drept, numărul redus de vizitatori ai blogului, faţă de unele
site-uri de pescuit din România,
datorat – printre altele - şi numărului mai redus de materiale publicate, dar
şi plajei mai mici de acoperire a pescuitului din România, sub toate formele
sale (nu sunt nici pescar de competiţie, nici de crap, de exemplu, aşa că nu
pot să ating subiecte din aceste domenii decât tangenţial).
Aceasta este una din cauzele
care m-au împins să scriu acest material, nu ca pe o scuză în faţa celor care
mă citesc, ci pentru a le prezenta şi celor mai puţin familiarizaţi cu dedesubturile
internetului, o frântură de adevăr.
Cea mai mare diferenţă faţă de
un site de pescuit sau chiar de
unele bloguri (exclud din start forumurile de pescuit, care sunt în cea mai
mare măsură opera… cititorilor), blogul de faţă, chiar dacă este despre o
pasiune la urma urmei, un hobby, despre pescuit, este în acelaşi timp un blog
personal, în spatele căruia mă aflu doar eu, singur, nu o echipă de
profesionişti în ale pescuitului/scrisului, şi a fost creat în primă instanţă
nu pentru a monetiza, ci pur şi simplu pentru a împleti şi încununa cele două
pasiuni sus-amintite, ale pescuitului şi scrisului.
Apoi – lucru deloc neglijabil
- sunt foarte departe de puterea financiară a unor site-uri de pescuit
care-şi permit să plătească echipe de specialişti SEO şi publicitate (sub toate
formele ei), pentru a se menţine pe prima pagină în căutările de pe google,
după o sumedenie de cuvinte cheie. Din propria experienţă pot afirma, cu mâna
pe inimă, că de cele mai multe ori am găsit soluţia problemei mele, rezolvarea, undeva
de la pagina 3-4 în sus pe motorul de cătare sus-amintit, dar câţi dintre
dumneavoastră au răbdarea să treacă de prima pagină când li se afişează rezultatele coborânde?
Pe de altă parte, nu pot să
ignor faptul că am câştigat un grup de cititori fideli, de mare calitate, pe
care mă bazez şi în continuare şi, deşi monetizarea înseamnă în primul rând
cantitate pentru mulţi dintre cei dispuşi să investească în publicitate, rămân
încă prizonier vechilor mele principii, în care calitatea a fost întotdeauna
copilul răsfăţat al familiei.
Cum urmează un sezon rece (şi prea lung, mai ales pe aici, prin nordul ţării), când preferi de cele mai multe ori
căldura căminului şi nu ieşiri pe malul apei, vă invit la lectură, visând şi
pregătind, în acelaşi timp, partidele de pescuit din sezonul viitor!
Fire întinse vă doresc tuturor
(şi vizite cât mai multe/dese pe blog)!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu