Pentru că am abordat subiecte
diverse până acum, direct legate de pescuitul sportiv sau, rareori, doar
tangenţiale, dar la fel de interesante (cel puţin în opinia cititorilor), şi
pentru că încă este iarnă şi sezonul de pescuit se lasă (prea) aşteptat, să ne
oprim câteva minute şi să aruncăm o privire şi peste influenţa pe care o
exercită vremea şi schimbările ei permanente, în (ne)reuşita unei partide de
pescuit.
Bineînţeles că prima condiţie, cea esenţială, este prezenţa peştilor în apele respective, tot mai siluite de braconieri şi de alte jocuri de interese, şi o densitate a lor cât de cât acceptabilă, pentru că altfel putem să scriem tomuri întregi despre scule de pescuit performante, nade şi momeli irezistibile, năluci imbatabile, tehnici de pescuit incredibile, dar şi despre influenţele date de starea vremii, fazele lunii (solunar), ş.a.m.d.
Temperatura, fie că ne referim la cea atmosferică sau la cea a apei (pentru că prima o influenţează şi pe cea din urmă), joacă probabil cel mai important rol în ecuaţia pescuitului sportiv, pentru că de ea depinde în primul rând apetitul peştilor, adică factorul care declanşează atacul asupra nălucii noastre, atunci când pescuim la răpitori, sau care mână bancurile de peşti spre nada/momeala noastră, la o partidă de pescuit staţionar. Pentru că, se ştie, majoritatea peştilor intră într-o semi-hibernare şi se hrănesc extrem de puţin sau deloc în perioadele foarte reci ale anului, făcând din practicarea pescuitului o utopie.
Presiunea atmosferică joacă şi ea un rol deloc neglijabil în pescuit, deoarece variaţiile ei afectează în mod direct metabolismul peştilor, mai ales a celor din râuri, pentru că pe măsură ce pătrundem spre adâncuri, efectul ei se estompează până la dispariţie.
Astfel, un front atmosferic de aer rece este însoţit, în general, de o presiune ridicată, fapt ce determină peştii să coboare spre adâncuri, spre locurile cele mai ascunse/întunecate şi să fie mai puţin interesaţi de ceea ce le oferă pescarul, chit că ne referim la momeli naturale sau artificiale. Mai mult, abia după o zi-două de la stabilizarea vremii, activitatea peştilor revine la normal.
La polul opus, un front atmosferic de aer cald şi umed, aşa cum se întâmplă de obicei înaintea unor furtuni, duce la scăderea semnificativă a presiunii şi, în cele mai multe cazuri, la o frenezie generală a majorităţii speciilor de peşti, care se hrănesc mai intens decât în mod obişnuit, căutând cu predilecţie straturile superioare ale apei (inclusiv malurile). Acest apetit deosebit al peştilor dispare în cele mai multe cazuri brusc, odată cu apariţia fenomenelor electrice (caz în car şi noi, pescarii, trebuie să fim foarte precauţi, pentru că mai toţi folosim lansete de carbon/grafit, care atrag fulgerele şi trăsnetele), care-i fac să caute din nou adăposturile.
Perioadele cele mai bune de pescuit sunt cele în care presiunea rămâne stabilă pentru mai mult timp, pentru că peştii au timp să-şi stabilească un ritm de hrănire.
Vântul are şi el rolul său în pescuit, nu numai pentru că oxigenează apa, ci şi pentru că stârneşte valuri (mai mari sau mai mici), oferind astfel o protecţie solară mai eficientă în sezonul cald, acelaşi rol revenindu-le şi norilor care se interpun între razele soarelui şi peşti ca un veritabil filtru, ştiindu-se că multe specii de peşti sunt sensibile la lumina (prea) puternică.
Închei aici scurta plimbare pescărească peste influenţa condiţiilor meteo într-o partidă de pescuit, cu promisiunea de a reveni şi cu alte materiale informative de acest fel.
Fire întinse!!!
Domnule Cimpoeşu, deci pînă la urmă chitanţa de la trezorerie + timbrul extrajudiciar care ne conferă dreptul de pescuit sportiv/recreativ în anul 2015, se vizează de către un reprezentant regional al ANPA? Care este cel mai apropiat "agent 007" de judeţul Suceava? Cumva cel de la Bacău?
RăspundețiȘtergereMa tem a nu (mai) este la Bacau.
Ștergere"Centrul" filialei moldovene a ANPA este la Galati, iar ca puncte de lucru pentru Moldova mai sunt date Braila, Buzau si Focsani, dar nu stiu cat de functionale sunt. Spun asta, deoarece in urma cu cativa ani era afisat un punct de lucru si la Falticeni, care n-a existat niciodata.
Cele mai multe puncte de lucru sunt in Ardeal...
Vă mulţumesc pentru răspuns. Anul trecut mi-am făcut permisul prin AJVPS, filiala Fălticeni unde am plătit 110 lei, dar consider că suma aceasta nu se merită pentru "serviciile" inexistente ale asociaţiei. Nu pot să mint şi să nu afirm că în perioada iulie-octombrie 2014, mi-am recuperat investiţia înpătrit prin stisfacţia şi cantitea de peşte pe care am prins-o în zona limitrofă Fălticeniului, mai ales că o parte din bazinele fostei Piscicola nu au mai fost populate anul trecut, rămînînd în părăsire. Ştiţi şi dumneavoastră povestea acestei Piscicole transformată de fostul director Melinte în firma de casă Pescoliv(a), care a pierdut cu foştii proprieteri din Rădăşeni în instanţă dreptul de a mai fiinţa, cel puţin acolo între Mihăieşti şi Pocoleni. Actualmente, fiind în faliment, activele Pescoliv au fost scoase la licitaţie, dar nu se întrevăd prea curînd potenţiali cumpărători, cel puţin pînă la clarificarea d.p.v. juridic a terenului pe care aceasta se găseşte.
ȘtergereRevenind însă, dumneavoastră cum aţi procedat cu permisul? AJPS, sau ANPA vizat în Ardeal?
PS.
Ştiindu-vă un pasionat al "voblerelor", ţin să vă informez că pe gîrlele care alimentează bazinele piscicole din Fălticeni, în toamna trecută s-a prins răpitor frumos; ştiucă, biban şi şalău.
Vă salut cu respect!
Deocamdata merg doar pe ANPA, nevizat (astept sa-si trimita ei oamenii pe teren, nu sa ne ia de fraieri in masa). Cu sau fara viza, taxele care intra la bugetul statului, nu la cativa smecheri lacomi dintr-un ONG, sunt platite. Viza respectiva e o gaselnita in sprijinul asociatiilor.
ȘtergereIn zonele in care pescuiesc eu, in general intalnesc numai ecranisti, setcari si japcari, nicidecum paza sau populari AJVPS-iste (lucru la care s-au angajat odata cu luarea in administrare a apelor).
In alta ordine de idei, nu am pescuit niciodata in zona Falticenilor, desi mi-as dori sa o fac daca as sti ca sunt rezultate.
Fire intinse!
Mulţumesc pentru promptitudinea răspunsului şi pentru soluţia "parţială" propusă de dumneavoastră! În ceea ce priveşte pescuitul în zona la care am făcut referire, la răpitor/staţionar/rîu, vă voi contacta pe mail pentru a vă ţine la curent. Promit!
ȘtergerePe Şomuzul Mare, datorită configuraţiei malurilor şi a fundului apei, cei care au prins răpitor în toamnă s-au axat mai mult pe peştişor viu. S-a prins ştiucă la 5 kg !!! Eu, astă vară am prins şalău/strapazan cam la 30 cm, la montură cu plută pentru caras. L-am eliberat "să mai crescă", dar nu acelaşi noroc l-a avut o mîrliţă de 20 cm care a muşcat rîma pentru caras îngjiţind cîrligul pînă în stomac. În iarnă/sfîrşitul lui decembrie 2014, mi-am zis să fac o partidă de ştiucă pe gîrla Şomuzului la peştişor mort, dar rezultatele au fost 0. Am pescuit cu peştişor mort (sprot congelat), atît la plută, cît şi ca nălucă.
O seară bună, fir întins! Ţinem legătura.
Salve camarazi într-ale bolii/microbului pescuielii şi suferinzi fără leac ai hăţişului legislativ în domeniu din Românistan!
RăspundețiȘtergereAstăzi am hotărît "să rup coada pisicii" şi să aflu cum putem intra în aşa zisa legalitate privind pescuitul sportiv, cu care ANPA + AJVPS ne-a fericit şi ne tot fericeşte de vreo 7-8 ani încoace. Avînd reşedinţa în Fălticeni (cu docimiliul stabil în Bucureşti), pentru obţinerea acelui "permis" ANPA, sunt supus aceloraşi vicisitudini ca toţi pescarii din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ şi Iaşi privind obţinerea şi vizarea acestuia. Menţionez că anul trecut, în iunie 2014 mi-am făcut - din comoditate, permis şi carnet de membru la filiala Fălticeni a AJVPS, dar anul acesta m-am hotărît să nu mai fericesc în mod gratuit AJVPS-ul. Motivele nu le mai enumăr că le ştiţi cu toţii…
Deci, am luat-o pe firul NET-ului, descoperind că obţinerea permisului de pescuit în zona nordică a Moldovei se face la BACĂU, prin reprezentantul zonal al ANPA, domnul Vega Nicolae, care răspunde la telefonul: 0747287456 .
Adresa completă/detalii unde poate fi găsit domnul “în cauză” este/sunt acesta/acestea:
Vega Nicolae, telefon: 0747287456 , Municipiul Bacău , Str.Bucovinei , sediu OARZ Bacău nr.21, Program: Luni 10.00-14.00 .
L-am contactat telefonic de domnul Vega Nicolae şi uitaţi ce am aflat:
- Da, el reprezintă ANPA pentru judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi şi Neamţ;
- Obţinerea permisului de pescuit ANPA, se face la fel ca şi în anul 2014. Detaliile, referinţele şi baza legală obţinerii permisului pe anul 2015, le găsiţi aici pe blogul domnului Iulian Cimpoeşu;
-----------------------------------
Documentele care stau la baza eliberării permiselor de pescuit pe anul 2015 pentru pescarii NEAFILIAŢI, conform dispoziţiilor în vigoare, sunt după caz:
- Chitanţă la trezorerie de 30 lei, timbru extrajudiciar de 2 lei, în situaţia celor cu taxă integrală pentru permis;
- Chitanţă la trezorerie de 10 lei, timbru extrajudiciar de 2 lei, în situaţia elevilor, studenţilor...
- Talon/cupon de pensie pe anul 2015 (Ianuarie su Februarie la momentul acual ) în original, + timbru extrajudiciar de 2 lei;
---------------------------------------
Care este procedura propriu-zisă de obţinere a permisului?
RăspundețiȘtergerePentru pescarii neafiliaţi din judeţele menţionate şi care nu locuiesc în Municipiul Bacău, la domnul Vega se transmit următoarele documente:
- Taxa la trezorerie în original + copie, sau Talon de Pensie/Cupon în original + copie, timbrul extrajudiciar şi o fotocopie după Cartea de Identitate/Buletin ;
- Trimiterea acestor documente se poate face centralizat (mai multe cereri de permis), printr-un curier care să ajungă la Bacău şi să rezolve problema;
- Prin Poşta Română, centralizat, sau individual. În acest caz, în interiorul plicului cu care trimiteţi documentele la Bacău veţi introduce şi un plic autoadresat, adică un plic cu timbru, plic pe care veţi scrie adresa voastră de domiciliu/reşedinţă pentru a vi se returna „exemplarul nr.2”- fotocopia chitanţei de la Trezorerie/fotocopia Talonului de pensie, vizată de către ANPA Bacău şi care REPREZINTĂ PRACTIC PERMISIUNEA DE A PESCUI în 2015.
Pentru pescarii AFILIAŢI în ultimii 3 ani la AJVPS – şi aici este partea interesantă...Citez: Pescarii afiliaţi, trebuie să meargă la AJVPS pentru a-şi ridica CARTOANELE (permisele ANPA). La sfîrşitul anului 2014, ANPA ar fi tipărit chipurile permisele celor care erau la vremea aceea membri AJVPS, pe baza tabelelor înaintate de aceasta.
--------------------------
Concluzie:
- Pentru camarazii neafiliaţi din judeţele ce aparţin de ANPA Bacău, lucrurile sunt cît de cît clare;
- Pentru afiliaţi, ca de obicei, o mare brambureală. Ce-i drept, nu l-am întrebat pe Vega, dacă transmiterea acestor cartoane către pescari este cumva condiţionată de calitatea de a mai fi membri AJVPS...
Dragi camarazi în ale pescuitului, avînd deja cunoştinţe că „ANPA Bacău” „gestionează” problemele noastre în nordul Moldovei, vă las pe voi să-i puneţi lui Vega şi alte întrebări pe care eu în viteză le-am uitat a le pune şi care să ne lămurescă cît de cît statutul şi pasiunea comună pentru natură.
Sănătate, mii de bombe şi de fire întinse, sau mai prozaic spus: caca-o pe băţ!
PS. Domnule Iulian Cimpoeşu, în legătură cu fotografiile alea, „mai ai puţintică răbdare”. Ori mai îngheaţă, ori se mai zvîntă, că pe-aici nu poţi ieşi nici pe E85 fără gumari în picioare...Cînd le am ţi le trimit prin mail.
Stimă..
Scuze că uitai: Nu l-am întrebat pe Vega de taxa aia a AJVPS Suceava pentru pescarii neafiliaţi din judeţ...
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru informatiile calde si pentru... ajutor!
RăspundețiȘtergereN-ai pentru ce, "Servesc cauza"!
ȘtergereÎn ipoteza că acele cartoane s-au tipărit şi, presupunând că în cazul afiliaţilor AJVPS nu pune piedici la înmînarea acestora nemembrilor în anul 2015, tot rămîne de rezolvat problema "vizării" cartonului. Adică, o iau de la zero cu toate "procedurile", ca un pescar neafiliat. Ţărişoara asta a ajuns unde a ajuns, prin "grija şi competenţa" celor ce chipurile o slujesc la nivel înalt...
PS. Dacă mai aflaţi ceva noutăţi, postaţi-le pe blog. Poate ar trebui să ne înfiinţăm pe NET un Club al Pescarilor suceveni...Fără, taxe, fără mari pretenţii, ci doar a ne informa şi susţine reciproc.
Din pacate situatia actuala ni se datoreaza in oarecare masura. De ce? Pentru ca in loc sa fim uniti, tocmai noi, pescarii, suntem extrem de dezbinati si, astfel, usor de condus/manipulat/fraierit!
ȘtergereAaa, si nu exista asociere, oricare ar fi forma ei, sa nu apara la un moment dat cateva personaje care sa-si doreasca sa-i acapareze fraiele!