Spinning la răpitori cu… bile - Voblerele rattling

Trebuie spus în primul rând că folosirea bilelor (din oţel, sticlă, plastic sau alte materiale rigide) „zornăitoare” în interiorul voblerelor a apărut ca o necesitate de a spori sunetele şi vibraţiile transmise către linia laterală a peştilor răpitori, mai ales în condiţii deosebite de pescuit (vizibilitate redusă datorată turbidităţii apei, vegetaţiei abundente, adâncimii mari ş.a.m.d.), dar şi atunci când nu reacţionează la celelalte năluci de pescuit din trusă, în acest caz bazându-ne exclusiv pe reflexele de prădător ale peştilor răpitori, pe agresivitatea lor nativă care-i îndeamnă să atace năluca… zornăitoare.

Privite la început cu neîncredere de o mare parte a practicanţilor de spinning la răpitori, voblerele rattling, datorită eficacităţii dovedite în condiţiile de pescuit amintite mai sus, au ajuns să facă parte din orice trusă a unui pescar de spinning care se respectă. Astfel, de multe ori când peştii răpitori sunt lipsiţi de apetit, tratând cu indiferenţă toate nălucile care arată şi se plimbă natural pe sub nasul lor, zgomotul produs de bile îi incită să atace strict din reflex, datorită agresivităţii native de care am amintit, şi nu de foame, din dorinţa de a mânca.

Practic adevărata valoare a camerei sau camerelor cu bile „zornăitoare” iese la suprafaţă mai ales atunci când ne referim la voblerele de tip lipless (fără barbetă), pentru că deşi echipează şi tot mai multe modele de crankbait-uri (de departe - cel puţin din punctul meu de vedere - cele mai folosite voblere în rândul practicanţilor de spinning la răpitori din România), acestea din urmă emit suficiente vibraţii în mediul subacvatic şi fără a fi prevăzute cu bile, datorită mişcării imprimate de către barbete, bilele folosind mai mult în acest caz la aruncări mai lungi ale nălucii sau la o scufundare mai rapidă.

Probabil faptul că despre voblerele cu barbetă (şi mai ales despre crankbait-uri) se spune, printre împătimiţii spinning-ului la răpitori, că se pescuiesc singure, adică nu necesită stăpânirea unor tehnici speciale de spinning, fiind suficientă de cele mai multe ori o recuperare rectilinie, apropiată oarecum pescuitului cu linguriţe rotative,  a dus la folosirea excesivă a acestora în detrimentul rattling-urilor lipless, care ar fi, după opinia unora, mai greu manevrabile prin apă. De multe ori însă (mai ales în sezonul cald, când răpitorii devin mai agresivi) este suficientă o recuperare rapidă, fără jocuri din vârful lansetei sau alte smucituri, pentru a declanşa un atac din partea răpitorilor.

Interesant este faptul că succesul de care se bucură tot mai mult voblerele înzestrate cu bile – rattling-urile - în materie de spinning la răpitori, n-a rămas fără ecouri nici în rândurile pescarilor care folosesc (aproape) exclusiv plasticele moi (în special iubitorii spinning-ului la şalău), astfel că unii dintre ei au început să plaseze în interiorul shad-urilor mai ales, în diferite zone (de obicei spre coadă), câte o cameră cu bile, iar ca o completare, şi pe piaţa de profil au apărut astfel de camere, de mici dimensiuni, fabricate din sticlă şi dotate cu bile de oţel, gata să pătrundă în… silicoane.

Aşadar, chiar dacă voblerele rattling nu garantează necondiţionat capturi, niciunui iubitor şi practicant de spinning la răpitori nu trebuie să-i lipsească câteva bucăţi din trusă, pentru că acestea pot salva în anumite circumstanţe o partidă de pescuit.

Fire întinse!!!  

Citeşte şi:

• Nălucile – alegerea culorii potrivite

• Cleanul – cel mai bun prieten al pescarului

• Bibanul - spinning

• Spinning spectacol – năluci de suprafaţă

• Cu nălucile pe râuri. Spinning în plin „cuptor”