Neagra Broşteni – paradisul păstrăvului şi al lipanului

Valea Negrei

Născută în zodia vulcanicilor Munţi Călimani, ceva mai spre răsărit de impunătorul vârf Pietrosu (2100 m), pătrunzând apoi plină de tupeu prin durele şi cristalinele roci ale Munţilor Bistriţei, Neagra Broştenilor – patria (încă!) a protejaţilor (doar de lege, nu şi de braconieri!!!) lipani şi a pistruiaţilor păstrăvi – îşi dă ultima reprezentaţie de curtoazie Bistriţei (moldoveneşti), căreia i se şi supune spre aval, în orăşelul de munte Broşteni.

Fericit că superbul râu a scăpat – cel puţin pe moment – de şenilele sinistre ale buldozerelor şi de tuburile betonate ale pseudoenergiei verzi, cea care are pe conştiinţă mutilarea pe veci a multor habitate montane din România, prin microhidrocentralele „rentabile” doar pe hârtia şmecherilor făuritori, am reuşit, în sfârşit, să calc pe urmele prăfuite  ale camioanelor de (foarte) mare tonaj (care deportează, imperturbabil, pădurile noastre) şi să iau pulsul apei despre care se spune că – bine păstorită şi mai ales păzită de RNP – încă ascunde, prin topliţele sale, adevărate comori pentru iubitorii pescuitului la muscă artificială sau pentru adepţii spinning-ului.

Lipanul (Thymallus thymallus)

Lipanul (Thymallus thymallus)

Familia: Salmonide

Alte denumiri: lipean, arămiu, cimbrişor

Caracteristici: trup prelung, cu spatele încovoiat, capul mic care se termină cu un bot ascuţit; gura lipanului este mică, are dinţi mărunţi şi este aşezată dedesubt; lipanul are solzii destul de mari, iar înotătoarea dorsală, care îl şi defineşte, este mare, asemănându-se cu un evantai sidefiu stropit ici-colo cu puncte galbene-verzui, negre sau violete, însoţită mai spre coadă de o altă aripioară mică şi moale, caracteristică tuturor salmonidelor; pe spate lipanul este vânăt-albăstrui, lateralele sunt galben-verzui pastelate cu puncte negre şi/sau linii cafenii, iar burta alb-argintie cu tente roşiatice.